Dietă diabet – ghidul diabeticului în 7 pași

/in /by

Ești îngrijorat că tu, copilul tău sau cineva apropiat ție are diabet? Dacă prezinți câteva simptome diabet nu înseamnă că ai neapărat această afecțiune, însă este indicat să te adresezi unui specialist pentru a fi sigur.
Iată lista celor mai comune simptome ale diabetului, alături de un ghid pentru dietă diabet în 7 pași simpli.

Simptome diabet – primele semne ale afecțiunii nediagnosticate

  • Poliurie – atunci când simți o nevoie excesivă de a urina des și elimini cantități foarte mari de urină;
  • Sete excesivă – este unul dintre simptomele inițiale ale diabetului și este acompaniat, de obicei, de senzația de gură uscată;
  • Senzație de oboseală – atunci când, indiferent de cât de mult dormi, te simți în continuare obosit, este posibil să te confrunți cu un semn de pe lista de simptome diabet;
  • Pierdere în greutate – când nu îți poți explica de ce continui să slăbești deși nu încerci asta, este cazul să consulți un medic;
  • Mâncărimi în zona genitală – de cele mai multe ori, cauza este o reacție alergică, însă există cazuri în care mâncărimea în zona genitală poate fi un simptom al diabetului;
  • Proces de vindecare încetinit – atunci când o zgârietură se vindecă mult mai lent decât ar fi normal, este posibil să ai de a face cu diabetul;
  • Vedere încețoșată – poate fi afectat un singur ochi sau poți avea dificultăți cu ambii.

Dacă te regăsești în lista de simptome, este indicat să faci o vizită medicului și să descoperi dacă ai într-adevăr diabet. Alături de întrebările despre opțiunile de tratament și modificări ale stilului de viață, intervine problema alimentației.
Cuvintele „dietă diabet” nu ar trebui să te sperie! Este adevărat că există o întreagă listă de alimente interzise în cadrul diabetului, însă asta nu ar trebui să te limiteze din a te bucura de mesele tale zilnice.

Dietă diabet – ghidul diabeticului în câțiva pași simpli

Trebuie să ții cont de faptul că o dietă pentru diabet va fi diferită de la un individ la altul. De aceea este important să stabilești lista de alimente permise în diabet, alături de cele interzise, cu medicul tău. Totuși, ți-am pregătit un scurt ghid care să îți demonstreze că o astfel de dietă nu este imposibilă, cât timp urmezi niște pași de bază.

Limitează consumul de zahăr! Este evident că persoanele care suferă de diabet ar trebui să evite consumul excesiv de zahăr, însă acest lucru se aplică și unei persoane care nu are afecțiunea. Consumând mai puțin zahăr, reduci aportul de calorii și reglezi nivelul de zahăr din sânge.

Mănâncă fructe și legume! Studiile arată că minim 5 porții de fructe și legume consumate zilnic reduc semnificativ riscul apariției bolilor de inimă și a cancerului.

Cât mai puțină carne roșie! Un studiu ce a durat 20 de ani, realizat de Harvard University, a demonstrat că există o strânsă legătură între consumul zilnic de carne roșie și bolile de inimă și cancerul. Carnea procesată este și mai dăunătoare și se încadrează în lista de alimente interzise în diabet!

Mănâncă pește și carne slabă. În același studiu s-a descoperit că înlocuirea cărnii roșii cu pește și carne slabă scade semnificativ riscul apariției anumitor afecțiuni.

Pentru diabetul de tip 1, numără carbohidrații. Acesta este un element cheie pentru persoanele din această categorie! Deoarece pacienții cu diabet tip 1 iau insulină, este esențial să mențină un raport echilibrat între insulină și carbohidrați.

Pentru diabetul de tip 2, fii atent la carbohidrați. Deși nu este neapărat necesar ca pacienții cu diabet tip 2 să numere carbohidrații consumați, este important să fie atenți la cantități. Carbohidrații au un efect direct asupra nivelului de zahăr din sânge.

Mănâncă în funcție de nivelul glucozei din sânge. Este important ca nivelul zahărului din sânge să fie cât mai aproape de limita normală. Alimentele pe care le consumăm pot face o mare diferență în cazul persoanelor cu diabet.

pacientuldigital.ro

Află mai multe despre DIABETUL ZAHARAT

Surse:

https://www.diabetes.co.uk/diabetes-symptoms.html

https://www.diabetes.co.uk/Food-tips-for-diabetics.html


5 practici de CSR in domeniul medical

/in /by

Fiind un concept care are multe definiții și diferite înțelesuri, Responsabilitatea Socială Corporatistă (CSR) este un concept care poate fi aplicat oricărui domeniu. În ceea ce privește sistemul medical, campaniile de CSR ar putea juca un rol foarte important în scoaterea în evidență a performanței unui spital într-un mod transparent. De asemenea, oamenii pot înțelege mai bine care sunt provocările pe care un spital le întâmpină și ar putea, la rândul lor, ajuta la dezvoltarea și susținerea unui sistem medical sănătos.

Iată 5 practici de CSR care ar putea ajuta spitalele să aibă o mai bună comunicare cu pacienții și o dezvoltare sustenabilă.

Primește acceptul și de la pacienți, nu doar de la acționari

Această practică de CSR este bună mai ales pentru spitalele private, care se bazează, în primul rând, pe felul cum sunt percepute de către publicul larg. Fiind un sector în care partea financiară contează foarte mult, spitalele private pot face, de asemenea, campanii de CSR, care să includă contribuții sociale, dar și protejarea mediului înconjurător.
Fără susținerea publicului larg, aceste spitale nu ar putea funcționa într-un mod sustenabil și, mai ales, profitabil. Așadar, imaginea pe care un spital privat și-o construiește este foarte importantă.    

atragere de clienti(Sursă)

Deși sunt lucruri mult mai importante de imbunătățit, nici spitalele de stat nu sunt ferite de a avea o imagine bună sau mai puțin bună printre pacienți. Acțiunile de CSR au și aici un aport important atunci când vine vorba de poziționarea și păstrarea unei imagini curate. Transparența totală este cea care le permite oamenilor să vadă adevărata față și adevăratele probleme pe care un spital le are.

Utilizare eficientă a resurselor

Pentru că tot vorbeam de campaniile de CSR ce vizează protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor de energie și a resurselor naturale reprezintă economii substanțiale și ajută la protejarea mediului înconjurător, în același timp.

Atunci când vine vorba despre depozitarea deșeurilor, fie ele toxice sau nu, un bun sistem de management al acestora nu va contribui doar la reducerea cantității, ci și la scăderea impactului negativ pe care ele îl au asupra mediului.  

Abilitatea de a atrage și reține personal calificat

Sunt deja câțiva ani buni de când România se confruntă cu un exod al cadrelor medicale. Personalul calificat preferă să lucreze în spitale din afara țării unde condițiile de lucru sunt mai bune și salariul mai mare.

Campaniile de CSR, bine targetate, ar putea duce la o îmbunătățire a relației pe care cadrele medicale o au cu spitalele din România. În ceea ce privește acest aspect, pot fi dezvoltate acțiuni pe mai multe planuri care să includă de la traininguri și specializări, până la eliminarea diferențelor de gen și susținerea medicilor din zonele rurale.

Creșterea încrederii pacienților

Tot în cazul spitalelor private, dar poate fi extinsă și spre spitalele de stat, creșterea încrederii pacienților este vitală. O regulă a marketingului, care poate fi modificată și aplicată sistemului medical, spune că un pacient mulțumit va recomanda spitalul, respectiv medicul, la care s-a tratat la cel puțin 5 posibili pacienți, pe când un pacient nemulțumit poate duce la pierderea a 20 de posibili pacienți.
Iată cât de important este ca între spitale și pacienți să se creeze o legătură care să treacă de sistemul de sănătate și să devină chiar emoțională.

(Sursă)

 

Atragerea de investitori

Investitorii nu se mai bazează acum doar pe datele financiare, ci și pe campaniile de responsabilitate socială pe care un spital le face. Dezvoltând campanii și proiecte împreună cu investitorii putem ajuta la îmbunătățirea sistemului medical din țară.

Aparatura medicală este foarte scumpă, statul nefiind capabil să ajute la achiziționarea acesteia. Dar prin atragerea de investitori, prin lansarea de campanii sustenabile de CSR, se pot accesa fonduri necesare pentru înlocuirea aparatelor vechi și depășite, cu tehnologie de ultimă generație.

 

Responsabilitatea socială în domeniul medical nu le revine doar spitalelor, ci și firmelor care vor să implice, acțiunile în care se pot implica având o mare varietate, de la donații până la împărtășirea unor valori comune.  

Citește și:  Care sunt așteptările de la domeniul medical în 2019

Tratament sinuzită: 9 pași pentru a o evita

/in /by
Read more

Principalele semne că ai sinuzită

/in /by

Sinuzita este o inflamație a sinusurilor și este adesea cauzată de o infecție bacteriană, însă poate fi cauzată și de virusuri sau ciuperci. Persoanele care au un sistem imunitar slab sunt mai predispuse la sinuzita bacteriană sau fungică. De asemenea, pacienții cu alergii pot avea sinuzită alergică.

Când durează între trei și opt săptămâni, este considerată sinuzită acută, iar dacă se extinde pe o perioadă mai lungă de timp, este numită sinuzită cronică. Sinusurile sunt cavități osoase pline cu aer și sunt localizate astfel: în structura osoasă a obrajilor, în spatele frunții și a sprâncenelor, pe fiecare parte a podului nasului și în spatele nasului, direct în fața creierului. În cazuri foarte rare, o sinuzită localizată în apropierea creierului poate fi extrem de periculoasă dacă nu este tratată.

Știm despre sinuzită că are câteva simptome în comun cu o răceală obișnuită (nas înfundat, ochi înlăcrimați, strănut), însă un indiciu important care ne ajută la diferențierea celor două este durata pe care se întind simptomele. În plus, există mai multe semne că ai sinuzită.

Simptome sinuzită – cum știi că nu este o răceală?

Atât sinuzita acută cât și sinuzita cronică includ următoarele simptome, însă nu se limitează la ele: 

  •        Durere facială, presiune, umflături, sensibilitate;
  •        Obstrucție nazală sau blocaj;
  •        Secreții nazale cu o textură groasă, de culoare galbenă sau verde;
  •        Simț scăzut al gustului sau al mirosului;
  •        Dureri sau presiune în urechi;
  •        Durerea dinților și a maxilarului;
  •        Dureri de cap;
  •        Respirație urât mirositoare;
  •        Tuse persistentă;
  •        Oboseală.

În cazul copiilor, semnele care anunță sinuzita pot include iritabilitate, dificultăți în hrănire și în a respira pe nas.

Pentru a oferi un diagnostic corect, medicul va examina, în funcție de simptome, gâtul, nasul și sinusurile. Acesta va căuta: roșeață, umflătura țesutului nazal, sensibilitate la nivelul feței, secreții nazale verzui și respirație urât mirositoare. Dacă infecția durează mai mult de opt săptămâni sau dacă antibioticele obișnuite nu funcționează, este posibil ca medicul să apeleze la un examen imagistic (CT – computer tomograf).

Surse:

https://www.webmd.com/cold-and-flu/features/cold-sinus-infections#2

https://www.nhs.uk/conditions/sinusitis-sinus-infection/

Dr. Valentina Andronicescu, interviu despre tahicardie și stil de viață

/in /by

Dr. Valentina Andronicescu, medic primar – medicină de familie, a discutat într-un interviu acordat Pacientul Digital despre tahicardie și particularitățile acesteia și a oferit o serie de sfaturi privitoare la schimbările în stilul de viață necesare unui trai sănătos.

 

Pacientul Digital (P.D.): Care sunt cele mai importante 3 lucruri pe care ar trebui să le știe oricine despre tahicardie?
Valentina Andronicescu (V.A.): Tahicardia, care uneori poate fi asimptomatică și descoperită întâmplător cu ocazia unui examen medical sau a unei electrocardiograme (EKG), reprezintă o creștere anormală a ritmului inimii peste o valoare ce e considerată normală (în funcție de vârstă). De exemplu, frecvența cardiacă normală la adult e între 50-100 bătăi/minut, la copil de 5-7 ani este între 65-130 bătăi pe minut, la 12-15 ani e 60-120, etc.

Pe de altă parte, palpitațiile reprezintă o percepere conștientă a bătăilor inimii, fenomen ce poate apărea în diferite situații cum ar fi: efortul fizic, febra, anemia, stresul, anxietatea, fumatul, consumul anumitor medicamente sau stimulante (cafeină, alcool, droguri recreative), sau poate apărea la pacienți cu afecțiuni cardiace sau extracardiace (boli de inimă, boli ale tiroidei, hipertensiune etc).

Tahicardia se poate manifesta prin simptome precum: palpitații, amețeală, dureri în piept, greutate la respirație, stare de slăbiciune bruscă (descrisă ca o stare de leșin). În cazuri ușoare, tahicardia poate fi controlată și fără medicamente, doar cu unele manevre (de exemplu, suflatul într-o sticlă goală, presarea ușoară a ambilor globi oculari,  sau înghițirea unei cantități mari de apă rece, etc).

P.D.: Foarte mulți pacienți caută pe Internet informații despre palpitații și dureri în piept. Ce îi sfătuiți să facă în cazul în care prezintă aceste simptome?

V.A.: Palpitațiile și mai ales durerile în piept pot avea drept cauză o patologie cardiacă sau extracardiacă. De aceea, pentru investigare și diagnosticare corectă, este bine ca orice persoană cu aceste simptome să se adreseze medicului de familie care va putea, în urma unei discuții amănunțite, a unui consult clinic și a unei EKG să îndrume pacientul, dacă este nevoie, la un specialist.

„Autodiagnosticul” după parcurgerea unor site-uri sau forumuri de pe Internet este periculos, fie prin „autoatiribuirea” unor boli care nu există, fie prin omiterea unei patologii reale și întârzierea diagnosticării corecte.

P.D.: Care este motivul principal pentru care apare tahicardia la copii, ținând cont de faptul că ei nu se confruntă neapărat cu stresul la care sunt supuși adulții, nu fumează, nu consumă cafea etc.?

V.A.: La copii, cauzele frecvente ale tahicardiei sunt (în afara situațiilor normale ca efortul fizic, emoțiile puternice, febra, anxietatea) cardiopatiile congenitale și anemiile. Din păcate, în ultimii ani au luat amploare cazurile în care copiii și adolescenții prezintă tahicardie însoțită de alte simptome datorită consumului crescut de băuturi energizante și răcoritoare carbogazoase, iar printre adolescenți drogurile recreative sunt o cauza din ce în ce mai frecventă de tahicardie.

P.D.: Au voie pacienții cu tahicardie să facă exerciții fizice?

V.A.: În funcție de cauza tahicardiei și de vârsta pacientului, efortul fizic poate fi recomandat în limita toleranței individuale sau poate fi restricționat. Oricum, indicația de practicare a unui efort fizic trebuie să îi aparțină medicului.

P.D.: În încheiere, ce sfat le oferiți pacienților legat de schimbările pe care trebuie să le facă în stilul lor de viață pentru a evita tahicardia?

V.A.: Tocmai pentru că unele cauze ale tahicardiei rezultă dintr-un mod de viață în care domină excesele de orice fel, cel mai bun mijloc de a preveni tahicardia este un stil de viață sănătos, în care câteva repere ar fi: renunțarea la fumat și la droguri recreative, scăderea consumului de alcool, cofeină, băuturi energizante și carbogazoase, renunțarea la „automedicația după ureche” (citită pe Internet, sfaturi de la vecini, rude, colegi), fără prescripție medicală, monitorizarea și tratamentul corect al bolilor cardiace sau extracardiace care evoluează cu tahicardie, scăderea, pe cât posibil, a stresului, a motivelor de anxietate și panică, exerciții fizice în limita toleranței fiecăruia, o alimentație cât mai echilibrată, atât cantitativ cât și calitativ.

Depresia: cum o putem învinge?

/in /by

Cu toții experimentăm momente în viață când ne simțim demoralizați și nimic nu pare să meargă bine, însă când ești copleșit de tristețe și disperare, problema ar putea fi mult mai adâncă decât o simplă pasă trecătoare. Depresia își face simțită prezența în activitățile de zi cu zi iar lucrurile care obișnuiau să îți placă nu îți mai aduc satisfacție. Totuși, indiferent de cât de pierdut de speranță te simți, te poți vindeca.

Înțelegând mai multe despre depresie, simptomele acesteia și cauzele depresiei tale, faci primul pas către depășirea problemei.

Așadar, ce este depresia?

Există mai multe tipuri de depresie recunoscute medical, cea mai comună fiind depresia majoră. Aceasta este o afecțiune medicală serioasă, ce afectează modul în care pacientul simte, gândește și acționează.

Afecțiunea poate duce la o mulțime de probleme emoționale, iar dacă discutăm despre o depresie severă, pacientul poate suferi probleme de sănătate, psihicul și fizicul fiind într-o strânsă conexiune. Simptomele depresiei pot afecta atât viața personală, cât și cea profesională.

Simptome depresie – recunoașterea afecțiunii este primul pas spre vindecare!

„Nu va fi mai bine niciodată și nu pot face nimic în privința asta” – sentimentele de neajutorare și lipsa speranței sunt primele semne ale depresiei.

„Nu-mi mai pasă/Nu am chef” – activitățile care obișnuiau să te facă fericit îți sunt acum indiferente. Ai renunțat la hobby-uri și la activități sociale pentru că nu te mai fac fericit.

Schimbări de greutate – pacienții experimentează creșterea sau scăderea apetitului, apărând astfel schimbări de 5% ale greutății într-o lună.

Pierderea energiei – îți simți corpul greu și chiar și cea mai scurtă conversație te obosește.

Iritabilitate excesivă – te simți agitat, nu ai stare și poți fi chiar și violent. Nivelul tău de toleranță este la pământ și totul în jurul tău te enervează.

Probleme cu somnul – unii pacienți suferă de insomnie, în timp ce alții dorm mai mult decât este normal.

„Nu sunt bun de nimic/E doar vina mea” – ai tendința de a te critica foarte aspru, consideri că ești vinovat pentru tot ce se întâmplă în jurul tău.

Probleme de concentrare – nu poți fii atent, orice decizie pare dificilă și ai probleme în a-ți aminti lucruri simple.

Dureri inexplicabile – depresia poate aduce cu ea dureri inexplicabile de cap, de spate, mușchi sau de stomac.


Tratament depresie – cum depășim afecțiunea?

Depresia este una dintre cele mai tratabile afecțiuni psihice, majoritatea pacienților obținând un rezultat pozitiv în urma tratamentului. Cu toate acestea, înainte de un diagnostic sau un tratament pentru depresie, este recomandată o evaluare realizată de un profesionist, uneori fiind necesare și analize fizice întrucât depresia poate fi un simptom al altor boli precum afecțiuni ale glandei tiroide.

  • Medicamente: o dereglare chimică la nivelul creierului ar putea fi motivul pentru care apare depresia. Din acest motiv, medicul psihiatru ar putea prescrie antidepresive care să modifice aceste dereglări. Dacă pacientul nu simte schimbări după mai multe săptămâni, tratamentul va fi schimbat. Așadar, este important să îi spui medicului dacă aceste stări de depresie persistă.
  • Psihoterapie: psihoterapia sau terapia prin vorbit este uneori folosită fără medicamente în cazul depresiilor ușoare. Pentru depresia severă sau moderată, de obicei psihoterapia este combinată cu antidepresivele. Terapia cognitiv-comportamentală este o formă de terapie ce se concentrează pe prezent și pe rezolvarea problemelor și poate ajuta pacientul să identifice gândirea distorsionată și să schimbe apoi comportamentele și gândirea. În funcție de severitatea depresiei, terapia poate dura de la câteva săptămâni în sus.

Există multe soluții pentru a reduce simptomele depresiei. Pentru multe persoane, exercițiile fizice creează o stare pozitivă. Somnul de calitate, mâncarea sănătoasă și evitarea alcoolului sunt alți factori importanți în îmbunătățirea stării mentale. Depresia este o afecțiune reală pentru care poți primi ajutor. Cu diagnosticul și tratamentul corect, majoritatea pacienților depășesc depresia.
Dacă experimentezi simptome ale depresiei, primul pas este să discuți cu un psiholog sau psihiatru.

Surse:

https://www.everydayhealth.com/depression/guide/

https://www.helpguide.org/articles/depression/depression-symptoms-and-warning-signs.htm

https://www.psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression

Dieta fără gluten: ce mâncăm dacă avem intoleranță?

/in /by
Read more

Intoleranța la gluten vs. boala celiacă: sunt același lucru?

/in /by

În ultimul timp, dieta fără gluten a căpătat mai multă atenție, însă oamenii nu înțeleg încă în totalitate ce presupune acest regim și când este recomandat. Intoleranța la gluten și boala celiacă sunt afecțiuni ce se află în strânsă legătura cu glutenul, o proteină regăsită în grâu, secară și orz . Totuși, sunt una și același lucru?

Ce înseamnă intoleranța la gluten?

Nu este încă foarte clar în lumea medicinei ce înseamnă intoleranța la gluten, așa că mulți pacienți aleg să se diagnosticheze singuri și să recurgă la un regim special. Totuși, câteva studii arată că intoleranța la gluten este mai frecventă decât boala celiacă. Această afecțiune declanșează diferite reacții în organism după consumarea glutenului și mai este cunoscută și sub numele de sensibilitate non-celiacă la gluten.

Așadar, dacă ai intoleranță la gluten, organismul tău crede că glutenul este un intrus care nu ar trebui să fie acolo, așa că folosește reacții inflamatorii pentru a-l îndepărta din sistemul digestiv sau de oriunde altundeva. Acest lucru declanșează o serie de simptome neplăcute.

Simptome intoleranță la gluten

Cum nu există încă un test pentru a identifica intoleranța la gluten, este diagnosticată când pacientul are o serie de simptome specifice, însă nu suferă de boala celiacă. Cele mai comune simptome includ:

  •        „Ceața mentală”;
  •        Stare de oboseală;
  •        Gaze și balonare;
  •        Dureri abdominale;
  •        Dureri de cap.

Diferențe între intoleranța și boala celiacă

Spre deosebire de prima afecțiune, boala celiacă este mult mai severă și dăunătoare organismului. Este o boala autoimună care trimite semnale greșite sistemului imunitar atunci când consumăm gluten. Neînțelegerea face organismul să pornească un război împotriva propriului tract digestiv.

În acest caz avem o listă lungă de simptome boala celiacă. Iată o parte dintre ele:

  •        Balonare și dureri abdominale;
  •        Diaree cronică sau constipație;
  •        Greață și vărsături;
  •        Stare de oboseală;
  •        Anemie;
  •        Depresie și anxietate;
  •        Osteoporoză;
  •        Dureri articulare;
  •        Dureri de cap și migrene;
  •        Leziuni bucale;
  •        Infertilitate;
  •        Ciclu menstrual neregulat;
  •        Senzație de furnicături la mâini și picioare.

De asemenea, în cazul copiilor, imposibilitatea de a asimila nutrienți poate duce la diferite probleme de sănătate, cum ar fi: pubertate tardivă, statură mică, iritabilitate, pierderi în greutate și probleme dentare.

Boala celiacă se vindeca?

Din păcate, boala celiacă nu se vindecă și este si ereditară. De aceea este important să obții un diagnostic și să îți îndrumi familia să facă analize, de asemenea. Diagnosticul poate fi obținut prin analize de sânge și prin preluarea unei biopsii în timpul endoscopiei. Totuși, o dietă fără gluten îți poate oferi o viață normală și sănătoasă. În loc să te diagnostichezi singur, trebuie să consulți un medic pentru a stabili dacă este vorba despre această afecțiune sau despre intoleranța la gluten.

Surse:

https://www.healthline.com/health/allergies/gluten-allergy-symptoms#takeaway
https://ultimatepaleoguide.com/gluten-free/gluten-intolerance-vs-celiac/

Ce e de făcut când suferim de anxietate?

/in /by

Anxietatea implică sentimente de frică și grijă și este experimentată la nivel cognitiv, emoțional și fizic. Persoanele care suferă de anxietate se pot simți speriate și neajutorate, pot avea gânduri negative și este posibil să întâmpine dificultăți în respirație, tremur al corpului și transpirații abundente.

Acestea sunt simptomele comune ale pacienților diagnosticați cu tulburări de anxietate. Deși pot părea înfricoșătoare, anxietatea se vindecă. Primul pas al unui pacient care suferă de anxietate ar trebui să fie recunoașterea simptomelor și apelarea la metode de control ale afecțiunii. 

Ce poți face pentru a stăpâni simptomele?

Dacă nu ai stări de anxietate dese și foarte intense, poți lua măsuri acasă, fără supraveghere medicală. Medicii recomandă o serie de exerciții și tehnici în acest sens, cum ar fi:

Tehnici de relaxare: poți lua diferite măsuri pentru a reduce simptomele anxietății, cum ar fi exercițiile de respirație, meditația, yoga și băile lungi.

Exerciții fizice: un stil de viață activ poate îmbunătăți imaginea de sine, fapt ce duce la eliberarea de substanțe care stimulează emoțiile pozitive în creier.

Managementul stresului: știm despre anxietate că își face apariția, de multe ori, din cauza unor factori declanșatori. Soluția este să limitezi acești factori, fiind atent la termene-limită și organizând activitățile importante și obositoare în liste.

Caută susținere morală: când ai posibilitatea, vorbește cu cineva care te susține, cum ar fi o rudă sau un prieten apropiat. Dacă îți suprimi emoțiile și sentimentele, riști să înrăutățești simptomele.

Tratament anxietate – când apelezi la specialist?

Dacă încerci toate tehnicile de moderare a simptomelor anxietății, însă nu simți o ameliorare sau dacă episoadele de anxietate sunt foarte dese și extrem de intense, este recomandat să apelezi la un specialist care să îți propună alte soluții.

Există diferite tipuri de medicamente care te pot ajuta în lupta cu anxietatea, cele mai comune fiind anxioliticele (Diazepam, Alprazolam, Clonazepam etc.) și antidepresivele, care sunt eficiente și în tratarea tulburărilor de anxietate. Aceste medicamente nu pot fi luate la întâmplare, ci doar sub supravegherea unui psihiatru sau a unui psiholog.

Apoi, fie că se întâmplă în compania medicamentelor sau nu, terapia este considerată o parte fundamentală a tratamentului pentru anxietate.Pacientul poate apela la terapia cognitiv comportamentală, care are rolul de a identifica obiceiurile dăunătoare care declanșează episoadele de anxietate, limitând modul distorsionat de gândire și contribuind la scăderea intensității reacțiilor la factorii declanșatori.

O altă opțiune este psihoterapia, un tratament care implică discuții cu un medic specializat în scopul identificării sursei principale a anxietății.
Dacă experimentezi semne ale anxietății, nu ezita să îți contactezi medicul de familie sau oricare alt profesionist care îți poate oferi informații privitoare la diagnosticul tău și te poate ghida către tratamentul corespunzător.


Sursa:  https://www.medicalnewstoday.com/articles/323494.php

8 semne subtile că suferi de anxietate

/in /by

Fiecare dintre noi experimentează sentimente de anxietate din când în când, fiind un mecanism natural de avertizare asupra unor evenimente din viața noastră. Atunci când “pericolul” se apropie, anxietatea ne anunță și ne pregătește să ne apărăm. Totuși, uneori sistemul de apărare se activează mult prea des, chiar și atunci când nu este neapărat nevoie de el.

Atunci când teama ne paralizează și ne afectează activitățile de zi cu zi, când ajungem să evităm lucrurile obișnuite și petrecem mai mult timp îngrijorându-ne decât trăind, probabil ne confruntăm cu o tulburare anxioasă peste care nu putem trece cu vederea.

Când ne confruntăm cu stări de anxietate, semnele pot fi diferite de la o persoană la alta și mai mult de atât, uneori sunt atât de subtile încât trec neobservate. Uneori, anxietatea poate ascunde o altă afecțiune, așa că trebuie să știi cum să recunoști semnele la tine sau la o persoană apropiată, pentru a obține un diagnostic și tratamentul potrivit.

Simptome anxietate – 8 semne subtile la care să fii atent

  1. Greutatea de a lua decizii – mințile persoanelor cu tulburări de anxietate sunt vibrante și pline de idei, iar când se pune problema adoptării unei decizii, vor privi problema din toate unghiurile posibile. Așadar, dacă suferi de anxietate îți va fi greu să hotărăști ceva, să planifici și să cântărești.
  2. Perfecționism – este posibil să auzi o persoană cu anxietate spunând „nu e bine, încă nu este perfect”. Această nevoie de perfecțiune ascunde în spatele său teama de eșec, de critică sau de a fi judecat. Pacienții cu anxietate au tendința de a face un lucru iar și iar, uneori sfârșind prin a nu termina ceea ce au de făcut. În plus, pentru o persoană fără anxietate, nevoia excesivă de a cunoaște detaliile poate părea ieșită din comun, însă pentru cineva cu tulburare anxioasă, cunoașterea detaliilor unei excursii înainte de plecare este foarte importantă.
  3. Lacrimi neașteptate – când se simt anxioși, oamenii pot izbucni în plâns, nu din cauza tristeții ci din cauza anxietății.  Partea creierului care este responsabilă cu anxietatea, este implicată și în emoții. Așadar, într-un episod de anxietate emoțiile pot ajunge la un nivel ridicat.
  4. Grijă excesivă – poate nu la fel de subtilă, însă grija excesivă este un semn important al anxietății. Pacienții au tendința de a se îngrijora privitor la aspecte mărunte ale vieții. Mai mult decât atât, persoanele cu anxietate tind să tragă concluzii prea devreme și să vizualizeze cele mai rele scenarii posibile înainte să se întâmple. Deși par oameni negativiști, de fapt sunt foarte precauți.
  5. Anxietate socială – tuturor ni se întâmplă să vrem să evităm anumite situații, din când în când. Totuși, dacă cineva se retrage mereu din activități, refuză toate invitațiile sau schimbă planurile mai mereu, este posibil să sufere de anxietate.
  6. Nevoia de validare – când întrebările de tipul „dar dacă?” încep să ne atace mintea, nevoia de validare crește peste limitele normale. Avem nevoie de validare pentru orice: cum ne simțim, cum se simt alte persoane, ce părere au ceilalți etc.
  7. Probleme de concentrare – dacă ai anxietate, este posibil ca prietenii tăi să te considere neatent sau aerian. Pacienții au dificultăți de a se concentra la conversații și uneori par indiferenți, însă în spate se ascunde anxietatea care fie îi distrage, fie îi determină să facă un pas în spate și să analizeze mai mult decât este necesar.
  8. Durere fizică – anxietatea afectează mintea, însă aceasta poate răspunde prin simptome fizice. Când creierul simte o amenințare, fie ea reală sau nu, creează un cocktail de hormoni și adrenalină. Acesta este un răspuns natural al creierului, menit să ne facă mai puternici. Cu toate acestea, dacă nu există nevoia reală de a fugi sau de a lupta, nu există nimic care să poată „arde” aceste substanțe, fapt care poate duce la dureri fizice. Acestea pot include dureri în piept, dureri de cap, palpitații, greață, tensiune musculară, dureri abdominale etc.

Dacă te regăsești în lista de semne ale anxietății, nu trebuie să te temi. Află că, înțelegând și identificând simptomele, ai făcut primul pas spre vindecare. Dintre toate problemele legate de partea psihică, anxietatea este cea mai tratabilă. 


Surse:

https://www.heysigmund.com/subtle-signs-of-anxiety/?c=22783a5940ef
https://www.lucidatreatment.com/resources/mental-health-resources/subtle-signs-may-indicate-anxiety-disorder/