Reflux gastroesofagian: simptome și cauze

Tratament pentru infecția urinară și remedii naturale

Pietre la rinichi: ce simptome au și de ce apar

Regim colesterol: alimente indicate și interzise

Colesterolul este una dintre cele mai puțin înțelese substanțe. Din această cauză, oamenii adoptă un regim pentru colesterol care exclude alimentele sănătoase, bogate în această substanță, din teama de a nu crește riscul unor afecțiuni cardiovasculare.

Cu toate acestea, studiile recente arată că, pentru majoritatea oamenilor, consumul alimentelor sănătoase, bogate în colesterol, nu afectează sănătatea. Mai mult de atât, unele alimente din această categorie conțin nutrienți importanți, care lipsesc din dieta pacienților.

Regim colesterol mărit – alimente care scad colesterolul

În cazul unui nivel prea mare de colesterol rău (LDL), este recomandat un regim care să includă următoarele alimente:

  • Ovăz. Un prim pas pentru a scădea nivelul de colesterol rău este să mănânci la micul dejun un castron de fulgi de ovăz. Poți adăuga la gustarea ta o banană sau câteva căpșuni pentru un gust mai bun.
  • Orz și cereale integrale. Fibrele solubile din aceste alimente scad riscul bolilor de inimă.
  • Vinete. Au conținut scăzut de calorii și sunt surse bune de fibre.
  • Nuci. Consumul a două nuci pe zi poate scădea ușor nivelul LDL.
  • Uleiuri vegetale. Înlocuiește untul și untura cu uleiuri vegetale pentru a scădea nivelul de colesterol rău.
  • Mere, struguri, căpșuni, fructe citrice.
  • Soia. Consumul de boabe de soia, tofu și lapte de soia scade nivelul de LDL.
  • Pește gras. Consumul de pește de două sau trei ori pe săptămână scade nivelul de LDL.

Alimente sănătoase bogate în colesterol

Un regim colesterol nu presupune doar eliminarea alimentelor nepotrivite, ci și introducerea în dietă a unor alimente sănătoase bogate în colesterol, deoarece organismul are nevoie de acestea.

Iată lista alimentelor recomandate:

  • Ouă. Deși pacienții se feresc de ouă, studiile arată că acestea nu afectează negativ nivelul de colesterol și că ar putea crește nivelul de colesterol bun (HDL).
  • Brânză. Acest aliment nu afectează negativ nivelul de colesterol. Totuși, deoarece are multe calorii, rămâi la doza zilnica recomandată 25-50 de grame.
  • Crab și creveți. O sursă excelentă de vitamina B și fier, au componente care previn bolile cardiovasculare și scad nivelul colesterolului rău.
  • Ficat, inimă, rinichi. Organele animale sunt nutritive și scad riscul apariției unor afecțiuni ale inimii.
  • Sardine. Pe lângă faptul că sunt recomandate în regimul pentru colesterol, sunt o sursă excelentă de fier, seleniu, fosfor, zinc, magneziu și vitamina E.

Vezi și: COLESTEROL – VALORI NORMALE ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ

Alimente bogate în colesterol pe care să le eviți

În timp ce anumite alimente bogate în colesterol sunt nutritive și benefice pentru sănătate, altele pot fi dăunatoare. Iată 4 alimente bogate în colesterol pe care trebuie să le eviți:

  • Alimente prăjite. Cartofii prăjiți, carnea prăjită în mult ulei – trebuie evitate oricând este posibil. Sunt pline de calorii și grăsimi care cresc riscul apariției bolilor de inimă, obezității și diabetului.
  • Fast food. Asemenea alimentelor prăjite, alimentele fast food aduc cu sine un risc crescut al apariției unor boli cronice, precum bolile cardiovasculare, diabetul și obezitatea. Cei care consumă frecvent astfel de alimente tind să aibă un nivel crescut de LDL și mai multă grăsime abdominală.
  • Carne procesată. Cârnații, șunca, crenvurștii etc. sunt alimente pline de colesterol rău care ar trebui eliminate din dietă.
  • Dulciuri. Prăjiturile, înghețata, torturile și alte dulciuri sunt alimente nesănătoase pline de colesterol, zahăr, grăsimi și calorii.

Surse:

https://www.healthline.com/nutrition/high-cholesterol-foods#bottom-line
https://www.health.harvard.edu/heart-health/11-foods-that-lower-cholesterol

Colesterol – valori normale în funcție de vârstă

Colesterolul este o substanță găsită în organism și în produsele de origine animală, cum ar fi carnea, ouăle și produsele lactate. Știm despre colesterol că joacă un rol important în producerea hormonilor, a vitaminei D și a bilei necesare pentru digestia grăsimilor.

Ficatul produce nivelul necesar de colesterol pentru funcționarea organismului, însă substanța poate fi introdusă și prin consumul produselor de origine animală. Deoarece colesterolul nu se amestecă bine cu lichidele, acesta este transportat prin particule numite lipoproteine, inclusiv lipoproteine cu densitate mică și cu densitate mare – LDL și HDL.

LDL este adesea numit „colesterol rău”, deoarece este asociat cu acumularea de colesterol in exces pe pereții arterelor, în timp ce HDL este numit „colesterol bun”, contribuind la eliminarea excesului de colesterol din organism.

Colesterolul se împarte, deci, în trei categorii: colesterol rău, colesterol bun și colesterol total. Principala dificultate constă în menținerea unui echilibru între acestea. În timp ce LDL ar trebui menținut la un nivel scăzut, mai mult HDL poate oferi protecție împotriva anumitor boli ale inimii.

Valori normale colesterol în funcție de vârstă

Nivelul de colesterol tinde să crească odată cu înaintarea în vârstă. Medicii recomandă pacienților să ia măsuri preventive pentru a evita un nivel periculos de crescut al colesterolului.

Citeste si: REGIM COLESTEROL: ALIMENTE INDICATE ȘI INTERZISE

În cazul copiilor, aceștia au un risc mai scăzut de a avea un nivel mare al colesterolului și ar trebui să facă analize o dată sau de două ori înainte de 18 ani, în cazul în care nu prezintă factori de risc.

Valori normale pentru adulți

  • Se consideră ideal un nivel de colesterol total mai mic de 200 mg/dL. Între 200 și 239 mg/dL se consideră la limita superioară acceptată, iar peste 240 mg/dL reprezintă colesterol mărit.
  • Nivelul de colesterol LDL ar trebui să fie mai mic de 100 mg/dL. Un nivel între 100 și 129 mg/dL este acceptabil pentru o persoană care nu suferă de afecțiuni ale inimii, însă poate fi îngrijotător pentru pacienții cu astfel de probleme. Între 130 și 159 mg/dL se află limita superioară, iar un nivel între 160 și 189 mg/dL este mare. Un nivel al colesterolului de peste 190 mg/dL este foarte crescut.
  • Nivelul HDL trebuie menținut mai crescut. Astfel, un nivel sub 40 mg/dL este considerat un risc major pentru boli cardiovasculare. Între 41 și 59 mg/dL ne aflăm la limita inferioară acceptată iar nivelul optim al HDL trebuie să fie mai mare de 60 de mg/dL.

Valori normale pentru copii

Comparativ cu cel al adulților, nivelul acceptabil de colesterol total la copii este diferit. Acesta ar trebui să fie mai mic de 170 mg/dL. Între 170 și 199 mg/dL ne aflăm la limită, iar orice nivel peste 200 mg/dL la copii este prea mare.

Cel mai bun sfat pentru a păstra un nivel al colesterolului optim este de a adopta un stil de viață activ și o dietă sănătoasă. Cu cât o persoană adoptă mai devreme acest mod de viață, cu atât va fi mai bine pentru nivelul colesterolului din organism.

Sursa: https://www.medicalnewstoday.com/articles/315900.php

Alimente interzise în hipertiroidie și 5 mâncăruri care pot ameliora simptomele

Cu toate că nu există o dietă specială pentru hipertiroidism, contează foarte mult ce alimente consumi. Afecțiunea nu poate fi tratată sau prevenită doar prin dietă – se tratează cu anumite medicamente și este important să mergi la medic imediat ce prezinți simptomele bolii. Totuși, există anumite alimente interzise în hipertiroidie și unele alimente prin a căror consumare poți limita anumite simptome.

Alimente interzise în hipertiroidie – ce să eviți și ce să excluzi complet din dietă

Iod în exces. Prea multe alimente bogate în iod pot duce la hipertiroidism sau la înrăutățirea afecțiunii. Fructele de mare conțin cele mai mari cantități de iod – un gram de alge de mare conține 2 miligrame de iod, doza recomandată fiind de 1.1 miligrame pe zi. De asemenea, trebuie evitate următoarele alimente: pește, alge, homar, crab, sushi, brânza, gălbenușurile de ouă, sare iodată, anumiți coloranți alimentari.

Nitrați. Nitrații pot cauza absorbția prea mare a iodului, fapt care duce la o glandă tiroidă mărită și hipertiroidism. Nitrații se găsesc natural în anumite alimente, dar și în alimentele procesate. De asemenea, unele mărci de apă plată folosesc nitrați. Iată ce să limitezi: carne procesată, sfeclă, spanac, pătrunjel, varză, mărar, morcovi, castraveți, dovleac.

Gluten. La anumite persoane, glutenul poate afecta glanda tiroidă cauzând inflamații. Chiar dacă nu ai intoleranță la gluten sau boala celiacă, este indicat să limitezi consumul de gluten.

Soia. Chiar dacă soia nu conține iod, studiile au demonstrat că interferează cu anumite tratamente pentru hipertiroidism. Pe lista de alimente interzise în hipertiroidie intră următoarele: lapte din soia, sos de soia și tofu.

5 alimente care ameliorează simptomele pacienților cu hipertiroidism

Chiar dacă hipertiroidismul nu poate fi vindecat sau prevenit doar prin dietă, există câteva alimente care pot ameliora unele simptome ale afecțiunii. Lista de alimente interzise în hipertiroidie nu trebuie să te descurajeze, căci poți în continuare să consumi alimente gustoase și sănătoase. Iată ce să mănânci:

Fructe de pădure – căpșuni, afine, zmeură, alegerea îți aparține. Fructele de pădure sunt foarte bogate în antioxidanți, păstrând un sistem imunitar puternic.

Legume crucifere – broccoli face parte din familia legumelor care pot reduce cantitatea de hormon tiroidian produs de glanda tiroidă. Alimentele care aparțin acestui grup sunt cunoscute sub denumirea de legume crucifere. Nu ești fan broccoli? Alte legume crucifere includ: conopida, kale și varza.

Somon – conține vitamina D, un nutrient care, alături de calciu, previne pierderea masei osoase. Somonul conține, de asemenea, o doză mare de acizi grași omega-3 care te pot menține sănătos. Deoarece organismul nu produce natural acești acizi grași, trebuie să îi iei din alimente. Iar dacă nu îți place peștele, poți obține vitamina D din ouă și ciuperci, iar omega-3 îl poți găsi în nuci, ulei de măsline și ulei din semințe de in.

Curcan – o excelentă sursă de proteine necesare organismului pentru a produce energie și pentru a crește și menține masa musculară. Scăderea în greutate este un simptom comun în hipertiroidism, așa că poți menține o greutate sănătoasă consumând proteine. Dacă nu consumi carne, poți obține proteinele necesare din fasole și nuci.

Iaurt – hipertiroidismul netratat poate duce la osteoporoză. Pentru a o preveni, consumă trei porții de calciu pe zi din iaurt și alte lactate.

Surse:
https://www.endocrineweb.com/conditions/hyperthyroidism/5-foods-may-help-ease-hyperthyroidism-symptoms
https://www.healthline.com/health/hyperthyroidism-diet#takeaway

Hipertiroidism – principalele simptome și cauze

Afecțiunea numită hipertiroidism apare atunci când glanda tiroidă produce prea multă tiroxină. Hipertiroidismul accelerează metabolismul, cauzând scăderi neintenționate în greutate și ritm rapid sau iregular al bătăilor inimii.

Deși hipertiroidismul poate fi periculos dacă este ignorat, majoritatea pacienților răspund bine odată ce afecțiunea este diagnosticată și tratată.

Cauze hipertiroidism

Numeroase afecțiuni pot cauza hipertiroidism. Boala Graves (gușa exoftalmică) este o boală autoimună și este cea mai comună cauză a hipertiroidismului. Afecțiunea este mai frecvent întâlnită la femei decât la bărbați și tinde să fie transmisă în familie. Ar trebui să discuți cu un medic dacă ai cazuri de hipertiroidism în familie. Alte cauze ale hipertiroidismului includ:

  • Iod în exces;
  • Inflamația glandei tiroide;
  • Tumori ovariene;
  • Tumori benigne în glanda tiroidă sau în glanda pituitară;
  • Cantități mari de hormon tiroidian administrate prin suplimente alimentare sau medicamente.

Simptome hipertiroidism

Hipertiroidismul poate mima alte probleme de sănătate, fapt pentru care poate fi dificil să fii diagnosticat corect. Persoanele cu hipertiroidism pot prezenta următoarele simptome:

  • Pierderi neintenționate în greutate, chiar dacă apetitul crește;
  • Tahicardie;
  • Aritmie (bătăi neregulate ale inimii);
  • Palpitații;
  • Apetit crescut;
  • Anxietate și iritabilitate;
  • Tremur al mâinilor și al degetelor;
  • Transpirații abundente;
  • Schimbări ale ciclului menstrual;
  • Sensibilitate crescută la căldură;
  • Schimbări ale mișcărilor intestinale;
  • Glanda tiroidă mărită, care se poate prezenta ca o umflătură la baza gâtului;
  • Oboseală și slăbăciune musculară;
  • Insomnii;
  • Subțierea pielii;
  • Subțierea firelor de păr;
  • Mâncărimi ale pielii;
  • Greață și vărsături.

Adulții cu vârste mai înaintate sunt mai predispuși la a nu avea simptome, sau prezintă doar câteva semne subtile precum creșterea ritmului bătăilor inimii, intoleranță la căldură și oboseală cauzată de activități obișnuite.

Când trebuie să mergi la medic?

pacientuldigital.ro
(Sursă)

Dacă experimentezi scăderi inexplicabile în greutate, tahicardie, transpirații abundente, o umflătură la baza gâtului sau alte semne și simptome asociate pacienților cu hipertiroidism, trebuie să îi faci o vizită medicului. Este important să oferi o descriere completă a schimbărilor pe care le observi, pentru că multe simptome ale hipertiroidismului pot fi asociate cu multe alte afecțiuni.

Dacă ai fost tratat pentru hipertiroidism sau te afli în prezent sub tratament, mergi regulat la medic pentru a îți putea monitoriza afecțiunea.

Citește și despre: Alimentație hipotiroidism

Surse:https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hyperthyroidism/symptoms-causes/syc-20373659
https://www.healthline.com/health/hyperthyroidism#symptoms

Alimentație hipotiroidism – ce mâncăm, ce evităm?