Ce anume te face vulnerabil in fata COVID-19?

Este evident faptul ca noul coronavirus afecteaza unele persoane mai mult decat altele, fiind in unele cazuri fatal.

Photo by Daniele Levis Pelusi on Unsplash

Sa enumeram intai factorii de risc:

  1. Varsta
  2. Diabetul
  3. Boli cardiovasculare
  4. Fumatul
  5. Grupa sanguina
  6. Obezitatea

Varsta

In medie, 8 din 10 decese au fost inregistrate la persoane de peste 65 de ani. Acest lucru este explicat prin faptul ca, odata cu varsta, apar patologii asociate, cum ar fi hipertensiunea, fibrilatia atriala, bronhopneumonie cronica obstructiva (BPOC) etc. Alaturi de o capacitate mult scazuta a sistemului imunitar de a lupta cu virusul, patologiile preexistente reprezinta un factor major de risc. Acestea trebuie luate in calcul in orice infectie respiratorie.

Diabetul (tip I, tip II)

Diabetul reprezinta o alterare a capacitatii corpului de a scadea concentratia glucozei in sange. Momentul in care celulele nu mai raspund la actiunea insulinei, vorbim despre diabet de tip 2 (cel mai frecvent). Insa avem si situatia in care, din diverse cauze, pancreasul nu secreta o cantitate optima de insulina, acesta fiind cazul diabetului de tip 1.

Oamenii de stiinta nu stiu inca daca diabetul este direct cauza cresterii cu 3.7% a cazurilor severe in randul pacientilor cu aceasta patologie, sau daca severitatea este data de problemele conexe pe care le provoaca diabetul: probleme cardiovasculare, afectare renala. Se cunoaste insa o severitate sporita a gripei si pneumoniei la pacientii care asociaza diabet.

Desi nu s-a studiat reactia sistemului imunitar specifica pentru SARS-COV-2, articole recente arata ca persoanele cu diabet si/sau obsezitate prezinta alterari la nivel celular. Acestia prezinta un numar crescut de citokine, ”mesageri” ai sistemului imunitar. In momentul in care citokinele sunt intr-un numar crescut, poate avea loc  ”furtuna citokinelor”, afectand organe si provocand moartea.

Nu toti pacientii cu diabet tip 2 prezinta acelasi risc. Cei care isi monitorizeaza glicemia si o tin in limitele normale sunt mai putin predispusi fata de cei care au un diabet controlat terapeutic necorespunzator.

Bolile cardiovasculare

1 din 5 pacienti din Wuhan, China, a prezentat afectare cardiaca ca urmare a infectarii cu SARS-COV-2. Una din explicatii poate fii scaderea cantitatii de oxigen din sange, datorata afectarii pulmonare, ceea ce determina inima sa pompeze mai mult pentru a suplini necesarul de oxigen al celulelor organismului. O alta explicatie se refera la afectarea directa a muschiului inimii, deoarece contine o molecula de care virulul se leaga pentru a infecta celulele umane.

Fumatul

Intr-un studiu pe minim 1000 de persoane din China s-a observat ca raportul dintre cazurile severe printre nefumatori si fumatori este 4.7% fata de 12.3%. Fumatul poate agrava simptomatologia SARS-COV-2 prin faptul ca distruge tractul respirator si asociaza afectiuni precum emfizemul pulmonar. Totodata, pe termen lung, scade capacitatea sistemului imunitar de a lupta contra agentilor patogeni.

Obezitatea

Conform studiilor realizate din in New York si in Shenzhen, persoanele obeze au reprezentat 2/3 din totalul pacientilor. La fel cum am amintit la diabet, obezitatea predispune la o reactie devastatoare a sistemului imun impotriva propriului organism. De asemenea, persoanele obeze au dificultati in respiratie, infectii recurente si patologii asociate. Grefat pe acest tablou, putem intelege de ce SARS-COV-2 le pune viata in pericol.

Grupa sanguina

Statistic, s-a observat o prezenta mai mare a cazurilor pozitive printre cei cu grupele A si AB, fata de cei cu grupele B si 0. Numele grupelor sanguine sunt date de absenta/prezenta unor moleculele specifice fiecarei grupe (A, B si fara molecule specifice) care sunt prezente pe suprafata celulelor rosii din sange. Aceste molecule produc antigeni specifici pentru aparare, ceea ce poate explica de ce la grupa 0, care nu prezinta antigene, infectia cu SARS-COV-2 este cu 33% mai scazuta decat la cei cu grupa A.

 

sursa: www.livescience.com

Metode de prevenire si tratare a COVID-19 propuse de Universitatea din Leicester, Marea Britanie

Marea Britanie este deosebit de preocupata de prevenirea si tratarea virusului Corona, astfel ca laboratoarele de cercetare au inceput sa dezvolte si sa propuna lumii întregi metode revoluționare care ar putea micșora drastic numarul cazurilor COVID-19.

Profesorul in Microbiologie, Mike Barer, împreuna cu echipa de cercetatori de la Universitatea din Leicester lucreaza la dezvoltatea unei metode de diagnosticare a persoanelor infectate de virusul Corona chiar înainte ca acestea sa prezinte simptome. Dacă se dovedește a fi un succes, această abordare ar simplifica modul de testare si totodată ar contribui la scăderea numărului de cazuri de COVID-19.  Invenția constă în măsti simple carora li se vor atașa fâșii 3D menite să prindă microbii expirați. Pentu ca testarea sa fie eficientă, masca trebuie purtată timp de 30 de minute.

Cercetatorii spera că această metodă va permite testarea mai multor persoane într-un timp cât mai scurt, evitând perioadele lungi de carantină. O astfel de mască a fost folosita cu succes în diagnosticarea pacienților cu tuberculoză. Mai mult decât atât, masca este rentabilă ca si cost, momentan valoarea ei fiind apreciată la £2 (aproximativ 15 lei), însă fabricată în cantități industriale, prețul ar scădea considerabil.

In ceea ce privește tratamentul pentru COVID-19, Universitatea din Leicester lucreaza la crearea unei proteine numite ,,decoy protein” menite să se atașeze de virus ca apoi sa-l captureze pentru a-i împiedica răspândirea. Cercetarea este condusă de către Profesorul Nick Brindle împreună cu Domnul Doctor Julian Sale. Ei precizează faptul că acest virus infectează țesuturile căilor respiratorii prin atașarea de receptorul ACE2 care se găsește la suprafața celulelor. Proteina decoy va fi creată să imite acești receptori insă realizată astfel încat virusul sa fie atras de ea mai mult decât de receptorul original. În acest mod, virusul va fi captat si răspandirea lui va fi împiedicată. Decoy protein e definită ca ceva ce atrage atentia, seamănă cu originalul dar cu intentia de a induce în eroare.

Conform Profesorului Nick Brindle, aceasta este o abordare inovativă care ar putea preveni aparitia de noi cazuri în întreaga lume. Echipa de cercetare foloseste o tehnică numită Cryo- Electron Microscopy (Cryo- EM), inovatie care, în anul 2017, a câștigat premiul Nobel in chimie. Acest sistem le permite oamenilor de știință să obtină imagini ale virusului prin prelevarea unei probe biologice care este înghețată apoi vizualizată la microscop cu ajutorul unor raze cu electroni. Aceștia au o lungime de undă mult mai mică decât proba biologică ce este supusă testării.  Primul set de rezultate va fi disponibil în trei luni.

 

https://www.blopig.com/blog/2017/05/a-brief-history-of-usage-of-the-word-decoy-in-protein-structure-prediction/

https://le.ac.uk/news/2020/april/17-decoy-protein-covid-19

https://le.ac.uk/news/2020/february/28-coronavirus-masks

Răspunsul statului Britanic la întrebarile populației legate de COVID-19

Conform cifrelor publicate de Guvernul Britanic pana la data de 16 Aprilie 2020, din cei 438 991 de oameni testati pentru depistarea virusului, 108 692 au fost declarati infectati iar dintre acestia 14 576 au decedat. Asociatia Engleza de sanatate publica a decisi sa raspunda la cele mai frecvente intrebari ale populatiei asa incat au realizat un Q&A accesibil tuturor la doar un click distanta care este actualizat periodic. Acesta are ca scop informarea populatiei in vederea opririi raspandiri virusului Corona.

1) Ce este COVID-19?


COVID-19 face parte dintr-o familie de Coronavirusuri care afecteaza caile respiratorii. În general, Coronavirus poate provoca simptome mai severe la persoanele cu sistem imunitar slăbit, la persoanele în vârstă și la cele cu afecțiuni precum diabet, cancer și boli pulmonare cronice.

2) Care sunt semnele și simptomele acestui virus?

Cele mai frecvente simptome ale acestui nou coronavirus (COVID-19) sunt:
– tuse continuă
– temperatură ridicată
– unele persoane pot suferi, de asemenea, dureri musculare, oboseală și dificultăți de respirație
– pierderea simturilor precum gustul si mirosul

3) Cum se răspândește acest virus?

Principala cale de transmitere este prin secretii sub forma unor picături eliminate in timpul tusei sau a stranutului. Aceste picături pot fi inhalate de persoanele din vecinatate sau pot ajunge pe mâinile lor și transferate ulterior spre organele externe ale cailor respiratorii, atunci când acestia isi atinge fața.
Cât timp supraviețuiește acest virus respirator va depinde de o serie de factori, de exemplu:
– de suprafața pe care se află virusul
– dacă este expus la lumina solara
– daca exista diferențe de temperatură și umiditate
– daca este expus la produsele de curățare

4) In ce circumstante pot iesi din casa?

Pentru a preveni răspândirea Coronavirusului (COVID-19), ar trebui să părăsiți casa doar pentru următoarele scopuri esențiale:
– cumpărături pentru necesitățile de bază, cât mai rar posibil
– o formă de exercițiu pe zi – de exemplu, alergare, plimbare sau ciclism – singur sau cu membrii locuintei dumneavostra
– orice nevoie medicală
– călătorind la și de la serviciu, dar numai acolo unde acest lucru este absolut necesar și nu poate fi făcut de acasă.

Restaurante, barurile, cafenelele, magazine neesențiale și alte afaceri s-au închis. Întreprinderile esențiale, cum ar fi magazinele alimentare și farmaciile rămân deschise.
Nu trebuie să vă întâlniți cu prieteni sau membri de familie care nu locuiesc în casa dumneavoastra.

Dacă cineva din locuinta dumneavoastră prezintă simptome de Coronavirus (tuse continuă sau o temperatură ridicată), ar trebui să stați toți în casă timp de 14 zile.

5) Ce mai pot face pentru a mă asigura că nu iau acest virus?

Pe lângă reducerea contactului cu alte persoane, există lucruri pe care le puteți face pentru a ajuta la oprirea răspândirea Coronavirusului:
– purtati întotdeauna șervetele cu dumneavoastra și folositi-le pentru a vă acoperii gura si nasul in timpul tusei sau strănutului. Apoi aruncati servetelul și spălați-vă mâinile sau folosiți un gel de dezinfectare
– spălați-vă pe mâini mai des decât de obicei, timp de 20 de secunde de fiecare dată cu săpun și apă sau produse de igienizare a mâinilor, mai ales când: ajungeti acasă sau la serviciu, suflati nasul sau tușiti, mâncați sau gestionați mâncarea
– evitați să vă atingeți ochii, nasul și gura
– pastrati distanta sociala de 2 metri

6) Toți cei care au simptome vor fi testati?

Virusul circulă pe scară largă în comunitate ceea ce înseamnă că ar trebui să presupunem că oricine cu simptome are Coronavirus. Pana la sfarsitul lunii Aprilie, in Marea Britanie numărul de teste va creste la 25.000 pe zi. Se va acorda prioritate grupurilor mai în vârstă și vulnerabile, pentru a se asigura că au acces rapid la tratamentul și îngrijirea potrivită. Persoanele care prezinta simptome moderate nu vor fi testate.

7) Pot călători în străinătate?

Britanicii sunt sfatuiti sa nu calatoreasca in aceasta perioada. Acest aviz a intrat în vigoare la 17 martie si a fost aplicat inițial pentru o perioadă de 30 de zile.

8) Este eficienta curatarea cu dezinfectantul de mâini?

Cel mai bun mod de a vă proteja de infecții precum Coronavirus este să vă spălați regulat pe mâini cu apă și săpun. Dacă săpunul sau apa nu sunt disponibile si daca mainile dumneavostra sunt vizibil curate, se poate folosi dezinfectantul dar spalatul mainilor este cel mai eficient si trebuie sa ramana prima dumneavoastra optiune.

9) Trebuie să purtam măști pentru a ne proteja de infecții?

Măștile de față joacă un rol foarte important în spitalele, dar există foarte puține dovezi ale beneficiilor pe scară largă ale utilizării lor în afara acestora. Mastile trebuie purtate corect, schimbate frecvent, îndepărtate corespunzător și aruncate în siguranță pentru a fi eficiente.
Exista riscul ca ca o persoana sa isi atinga fata de mai multe ori in timpul purtarii masti pentru a o ajusta, ceea ce creste riscul infectarii.

10) Trebuie sa port manusi pentru a ma proteja de virus?

Răpunsul autoritatilor Britanice este NU. Spalatul regulat al mainilor este mult mai eficient. Virusul se poate gasi si pe manusi cu care exista riscul sa va atingeti pe fata si sa va infectati.

https://www.gov.uk/government/news/phe-reaches-crucial-step-in-fully-sequencing-novel-coronavirus
https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/advice-for-public

https://pixabay.com/ro/images/search/corona/

China a luat cel puțin 12 măsuri stricte pentru a controla pandemia de coronavirus. Poate restul lumii să-i urmeze exemplul?

COVID-19: cât de aproape suntem de vindecare?

Pandemia de COVID-19 a înghețat orașe întregi în 199 de țări și a ucis 31.000 de oameni, iar numărul continuă să crească alarmant în timp ce totalul infectărilor se îndreaptă vertiginos spre 1.000.000. Cum ne protejăm de un inamic invizibil și care sunt șansele apariției unui vaccin pentru a opri răspândirea?

Photo by Clay Banks on Unsplash

Coronavirusurile au materialul genetic constituit de ARN, ceea ce duce la o posibilitate mai mare de apariție a mutațiilor. Transmiterea COVID-19 de la animal la om, mai exact de la liliac, prin intermediul unui mamifer denumit pangolin, a creat o poartă de răspândire interumană larg deschisă, datorită lipsei imunității organismului nostru la acest agent patogen nou. Tocmai de aceea măsurile de limitare a interacțiunilor sociale sunt binevenite, oferind timp sistemului medical să soluționeze cazurile în limita capacității sale, dar și răgaz cercetătorilor să creeze un vaccin. Este încă incert dacă există posibilitatea dezvoltării imunității pe termen lung a indivizilor vindecați și a celor asimptomatici, fiind raportate cazuri de infectare repetată, ceea ce se întâmplă, spre exemplu, în cazul gripei sezoniere.

 De ce sunt măsurile de protecție individuală atât de necesare pentru depășirea pandemiei?

Structura COVID-19 explică necesitatea măsurilor luate pentru a limita răspândirea: materialul genetic este invelit in două straturi protectoare: capsida și anvelopa. Cel de la exterior, anvelopa, este alcătuit dintr-o structură lipidică, ceea ce face ca virusul să fie distrus de soluții de alcool min. 65% și spălare cu apă și săpun min. 20 secunde. Aspectul de ”coroană” este dat de niște spiculi, cu structură glicoproteică, ce au rol în adeziunea virusului la celula țintă. Deducem astfel că patogenia este dată dacă materialul său genetic ajunge prin orice mijloace într-o celulă umană, unde va crea mai multe copii ale structurii sale genetice, înmulțindu-se astfel în organism.

Ne putem da seama cât de ușor ne putem expune la acest virus în lipsa imunității, explicând astfel de ce se propagă atât de repede. Prezența COVID-19 preponderent în mucoasa nazo-faringiană a celor infectați face ca o simplă conversație purtată la o distanță sub 1.5 metri sa devină un factor de risc, picături foarte mici care conțin agentul patogent fiind răspândite în aer. Totodată, structura virusului îi permite să rămână pe suprafețe o perioada lungă de timp, dublul strat lipidic protejând informația genetică de condițiile normale de mediu pană la 4 zile. De aceea este foarte importantă dezinfecția frecventă  a suprafețelor din zonele intens circulate, păstrarea separată a hainelor cu care ieșim pe stradă, atingerea exclusivă a produselor pe care le cumpărăm. Purtarea mânușilor devine utilă în orice context de deplasare într-un spațiu public.

Măsurile de protecție individuală au deci un impact colectiv. Limitarea răspândirii va oferi timpul necesar pentru producerea unui vaccin care să stopeze infectarea. Având în vedere că nu există o poziție certă că se poate dobândi natural imunitatea pe termen lung, este posibilă reapariția unor valuri epidemice în sezonul rece. Astfel, siguranța evitării recidivei va fi oferită odată cu un vaccin potent.

Aproape de linia de finish: începe testarea pe oameni a vaccinului anti-COVID-19

35 de companii și institute academice sunt în lupta pentru descoperirea vaccinului împotriva virusului COVID-19. Patru au început testele pe animale iar două dintre acestea, unul al companiei americane Moderna și celălalt al companiei germane BioNTech, vor intra în teste pe subiecți umani. Cei de la BioNTech au declarat că vor să înceapă această fază de testare chiar la sfârșitul lunii următoare.

Acest start promițător se datorează cercetărilor făcute asupra tulpinilor de coronavirusuri care au produs epidemiile SARS (2003) si MERS (2012), dar și a celor care produc gripa comună, considerându-se că au cel mai mare risc de a produce pandemii. În același tip, izolarea virusului de către cercetătorii chinezi și publicarea structurii sale genetice la scurt timp după apariția cazurilor în China a grăbit cercetările pentru crearea unui vaccin în întreaga lume.

Orice imunizare prin vaccinare funcționează după același principiu: întregul agent patogen sau un fragment se introduce în organism prin injectare, forțând sistemul imunitar să combată corpul străin, prin crearea de anticorpi. Odată creați, anticorpii vor putea fi rapid mobilizați la o ulterioara apariție a aceluiaș virus, iar răspunsul imun va fi mai rapid și se va evita infectarea sau apariția unei forme severe de boală. Astfel, imunitatea dobândită prin vaccinare poate dura o perioada mai lungă de timp dar este totodată dependentă de capacitatea sistemului imunitar al pacientului. Așa explicăm apariția diverselor grade de severitate la anumite categorii de pacienți și existența în populație a unui însemnat număr de persoane asimptomatice, care pot însă să răspândească virusul.

Reacțiile adverse de după vaccinare, cum ar fi apariția unor ușoare simptome de boală, apar la administrarea de doze repetate necesare dobândirii imunității, ca urmare a reactivării virusului în interiorul gazdei, dar cu un potențial patogen redus. Tehnologiile noi oferă alternative la modelul clasic de structură a vaccinurilor. O strategie recentă folosită de cei de la Novavax se referă la extragerea materialului genetic din spiculii COVID-19, care sunt susceptibili de a da un răspuns imun pronunțat al organismului uman, și injectarea sa în genomul unei bacterii, pentru obținerea unei cantități mari de proteine, folosită in același scop: obținerea răspunsului imun al individului.

Testarea clinică a vaccinurilor începe cu câțiva voluntari sănătoși care vor fi monitorizați pentru apariția reacțiilor adverse. Al doilea stadiu clinic va avea loc pe câteva sute de oameni, în general din zona afectată de epidemie, iar al treilea stadiu va avea ca rezultat vaccinarea a mii de persoane.

Dar totuși este greu pentru un vaccin experimental să treacă de aceste trei faze. De ce?

Pentru că etapa clinică nu poate fi grăbită. Fiecare pacient trebuie investigat după administrareși se elaborează o statistică ce include fiecare efect al vaccinului, pozitiv sau negativ. Aprobarea produsului este foarte lentă, tocmai din considerente de siguranță a pacienților, ceea ce face ca 18 luni pentru producerea în masă a unui vaccin să fie un termen foarte optimist. Apoi, apar problemele economice sau tehnice întâmpinate la necesitarea producerii unei cantități foarte mari de vaccin. ”Microbiologia si tehnologia din domeniul vaccinurilor pot fi factori limitanti, dar economia și politica pot reprezenta bariere pentru imunizare.” declară  Jonathan Quick, expert în sănătate la Universitatea Duke din Carolina de Nord.

Odată ce un vaccin va fi aprobat, apare problema împărțirii lui la nivel global. În primă fază, țările dezvoltate și cu putere economică o vor lua înaintea statelor mai sărace, unde virusul va continua să existe și să crescă numărul celor infectați. Apare astfel o competiție între țări, ceea ce putem vedea deja astăzi pe tema materialelor de protecție și a medicamentelor. Balanța se va înclina puternic în favoarea țărilor dezvoltate, cele mai sărace fiind afectate mult mai grav.

De aceea OMS și diferite organizații se binefacere încearcă să ofere guvernelor soluții sustenabile pentru a susține la rândul lor o distribuție uniformă a celor necesare în lupta cu COVID-19. Chiar dacă se crede că pandemia va fi deja stopată la momentul apariției unui vaccin, posibilitatea ca acest virus să reapară în fiecare sezon rece este mare, așa că un vaccin va putea salva multe vieți și după stoparea pandemiei.

 

Sources:

https://www.newscientist.com/article/mg24532754-600-can-you-catch-the-coronavirus-twice-we-dont-know-yet/

https://www.theguardian.com/world/2020/mar/28/coronavirus-vaccine-when-will-it-be-ready

Curs Microbiologie Specială, Vol. II, UMFT; autori: Monica Licker, Dana Brehar Cioflec

Noutati Corona Virus

Protectia solara: 5 reguli esentiale

Scaunul rulant: o adevărată provocare